marți, 16 aprilie 2013

Trust.

Un pahar de sticlă nu se fabrică aşa uşor, dar dacă l-ai scăpat, în mai puţin de o secundă e praf şi pulbere... Aşa e şi cu încrederea. Trebuie să fii foarte atenţi cui o acorzi şi cu nu, că s-ar putea să rămâi blocat când secretele tale ajung pe cine-ştie unde...
După mine ăsta e cel mai nasol mod de a dezamăgi o persoană. Fac din nou o comparaţie. După ce ai spart o vază, oricât te-ai chinui, după ce o lipeşti nu este perfectă, ca înainte, fiind mult mai fragilă acum. Cum treaba cu încrederea? IDEM, fraţilor, IDEM! 

Sunt convins că dacă nu ai păţit-o, nu realizezi. Dar dacă ai păţit-o, cei care te-au "făcut de râs", să zic aşa, vor avea de suferit... Ei, hai să nu zicem chiar aşa, dar e clar că niciodată nu te vei mai comporta la fel cu ei, vei fi mai rece... 

Dacă ai căpătat încrederea unei persoane, e o chestiune de timp până să îţi dai seama că o ai, dar dacă nu te chinui să realizezi mai repede, eşti praf! Că în timpul în care te joci cu sentimentele cuiva, te joci şi cu ale tale, şi crede-mă, că şi tu vei fi rănit. Ţineai la persoana aia, aşa-i?

Ştiu că e greu să oferi încrederea cuiva. Când îi zici ceva, ai reţineri, parcă nu ai face-o. Dar până la urmă o faci : ce-o fi, o fi! Nu mor eu dintr-o vorbă. Dacă vorba aia rămâne între voi, here is your real friend, dar dacă se duce cine ştie unde, undeva unde nici măcar nu te gândeai că s-ar putea duce, atunci alege-ţi prietenii mai cu grijă, dragul meu cititor... 
Când am auzit că toată ţara face ore sâmbăta, am fost like : Yeeey! Să se sature! Noi avem alte metode! Am precizat şi data trecută...

S.U.A. şi ai ei foşti premieri şi preşedinţi, şi ce mai eraţi voi, ajutaţi-mă mâine cu Războiul vostru Mondial, şi cu ce s-a întâmplat după, de numai voi ştiţi! Habar n-am eu unde aţi vorbit voi, ce aţi vorbit, şi când aţi vorbit, despre cine ia Polonia, sau ce îi face, şi ce se întâmplă cu lumea postbelică... Dacă vă interesa ca noi să ştim, ne chemaţi în audienţă, cu o cameră foto digitală, de preferat, în buzunar (ca să putem şi filma, să ne fie mai uşor la istorie). 
Acum luând serios lucrurile, nu mi-ar fi displăcut să fiu pe-acolo, când au avut loc conferinţele alea, ca să ştiu cum s-a întâmplat, ce s-a întâmplat, unde s-a întâmplat, şi mai exact, ce s-a vorbit. Aş fi fost istoric din burtă de la mama!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu