Easteeeer!

Îmi place la nebunie că a venit din nou perioada aia a anului în care mama face tort în formă de iepuraşi, vine Paştele, mergem la biserică şi cântăm, şi toate astea. Bineînţeles, după noaptea de Înviere, mergem acasă şi devorăm tortul, ouăle care arată super bine şi ţi-e milă să le decojeşti, şi pasca aia super-mega-ultra bună pe care o face mamaia. Ăsta-i modelul Paştelui perfect pentru mine.

Bineînţeles, nu se poate să existe postare în care să nu mă plâng de vacanţe scurte, şi alte probleme eleviceşti, aşa că a trebuit să aduc vorba despre asta. Da, ador Paştele (dar să nu uităm de Crăciun, totuşi!), dar dacă nu era încadrat de şcoală interminabilă, teme-o droaie şi alte chestii, ar fi fost chiar sublim. În fine, Paştele ăsta nu voi mai ţine cont de şcoală. Şi nu, nu zic asta mereu, zic asta doar acum. Profitaţi de ocazie şi ieşiţi cât de repede de pe blog că s-ar putea să mă răzgândesc.

Vă doresc tuturor un Paşte de poveste, un trecut pe sub masă uşor, o voce superbă pentru Prohod (sper să vă găsiţi şi cărticelele de anul trecut, că mie mi-a luat vreo trei săptămâni să o găsesc...), să ajungeţi cu lumina acasă fără să vă întoarceţi la biserică, sau ceva de genul ăsta, şi să reuşiţi să crăpaţi cu oul vostru toate celelalte ouă! Ha, c-am zis-o şi pe asta :)

Paşte fericit!